Istoria Gorjului

Nouă repere care explică de ce gorjenii pleacă și de ce se întorc. De la numele slav al Jiului de Sus până la înființarea Ligii, în 1991.

Cronologie

Numele
Gorj vine din slavul gornji Jiu, „Jiul de Sus”. Perechea lui, dolnji Jiu, a dat numele județului Dolj.
Evul Mediu
Ținutul apare în documentele Țării Românești ca unitate administrativă a Olteniei, cu drum de plai peste munte spre Transilvania și cu mănăstiri ctitorite pe văile Tismanei și Oltețului.
1821
Tudor Vladimirescu, născut la Vladimir, în Gorj, pornește mișcarea de la Padeș. Câmpia Soarelui de la Padeș rămâne până azi locul unde Liga depune coroane în fiecare iunie.
1876
La Hobița, în comuna Peștișani, se naște Constantin Brâncuși.
1894 – 1917
Ecaterina Teodoroiu, născută la Vădeni, lângă Târgu Jiu, moare pe front în 1917. Osemintele îi sunt aduse în 1921 în mausoleul din centrul orașului Târgu Jiu.
1937 – 1938
Brâncuși ridică la Târgu Jiu ansamblul monumental închinat eroilor gorjeni: Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și Coloana fără Sfârșit.
Al Doilea Război Mondial
La Târgu Jiu funcționează lagărul de internare care va da subiectul uneia dintre cărțile prezentate la Ligă, Avatarele războiului a istoricului Gheorghe Nichifor.
A doua jumătate a secolului XX
Bazinul carbonifer al Gorjului, cu exploatările de la Rovinari și Motru și termocentralele ridicate lângă ele, schimbă radical economia și populația județului.
1991
Se înființează Liga Culturală „Fiii Gorjului”, ca formă de legătură între gorjenii rămași acasă și cei plecați.