video promo fiii gorjului

ABONATI-VA ! * ZIAR CONSENS *
* 11.000.000 VIZIONARI * 18.000 ABONATI *

FIII GORJULUI

FIII GORJULUI LIGA CULTURALA, A GORJENILOR DE PRETUTINDENI


 

STATUT |

FIII GORJULUI LIGA CULTURALA, A GORJENILOR DE PRETUTINDENI

 


"FEMEILE DE AUR

 

ALE GORJULUI”


de Iuliana Iditoiu Chira

Femeile au avut un rol foarte important in viata sociala, culturala si istorica a tuturor vremurilor. Azi doresc sa reamintesc doua dintre “FEMEILE DE AUR ALE GORJULUI”, personalitati puternice, ce au reusit sa marcheze istoria acelor timpuri:

ECATERINA TEODOROIU

ARETHIA TATARESCU

 
Iulia Chira - Secretar General  Liga Culturala Fiii Gorjului

 

 

Ecaterina Teodoroiu, (14 ianuarie 1894-22 august 1917), pe numele ei adevarat, Catalina Toderoiu, a activat la inceput , ca infirmiera in Primul Razboi Mondial, iar in urma decesului fratelui sau s-a inrolat in armata. In urma luptelor de la Tantareni, Ecaterina Teodoroiu a fost ranita grav. Pentru faptele de vitejie Regele Ferdinand I , la data de 19 martie 1917, a decorat-o personal cu ‘’VIRTUTEA MILITARA’’ si a fost avansata in grad de sublocotenent. Dupa mai mult timp petrecut in spitale, Eroina de la Jiu, a revenit in lupta, fiind numita la comanda unui pluton din Regimentul 43 infanterie Lupeni. In seara zilei de 22 august 1917, Ecaterina Teodoroiu a cazut eroic in timpul luptelor de la Marasesti.
  ecaterina-teodoroiu

 

Arethia Tatarescu, (16 septembrie 1889-decedata 1968), nascuta Arethia Pitesteanu , a fost sotia lui Gheorghe Tatarescu. S-a implicat in activitati de valorificare a artei si traditiilor populare gorjene. Pentru indeplinirea acestui scop s-a implicat in activitatea diferitelor organizatii ocupand functia de Presedinte al Ligii Femeilor Romane din Gorj, in aceasta calitate a sustinut realizarea Ansamblului Scluptural ‘’Constantin Brancusi’’ din Targu Jiu , la transformarea casei Ecaterinei Teodoroiu in casa memoriala, a contribuit la restaurarea casei lui Tudor Vladimirescu din Vladimir si a organizat numeroase expozitii . Incepind din anul infiintarii , 3 noiembrie 1939, a fost si Presedinte al Societatilor Nationale ‘’Crucea Rosie’’- Filiala Gorj si totodata a fost si Presedinte al Societatii Femeilor Ortodoxe din Gorj. Liga Femeilor Romane din Gorj a fost infiintata in anul 1921 ca o filiala a Ligii Femeilor Romane din Romania. Din dorinta de preamarire a eroilor de pe aceste meleaguri care s-au jertfit in Primul Razboi Mondial, in anul 1937 Liga Nationala a Femeilor Gorjene condusa de Arethia Tatarescu a hotarat sa daruiasca orasului Targu Jiu o coloana si un portal de piatra, opere ale scluptorului Constantin Brancusi.
  ecaterina-teodoroiu
In anul 1937, la 20 octombrie, Arethia Tatarescu trimite o scrisoare oficiala primarului orasului prin care ii aduce la cunostinta intentia sa, din calitatea de Presedinte al Ligii Femeilor Gorjene. In aceasta scrisoare oficiala este prezentata structura acestui ansamblu si resursele financiare obtinute din activitatile efectuate de liga , prin infiintarea centrelor satesti, a atelierelor de creatie unde s-au incurajat activitati de realizare a unor produse de artizanat locale, in special costume populare si covoare. Rezultatul acestor eforturi a fost pus in evidenta cu ocazia Expozitiei – Targ de Artizanat din Bucuresti, in iunie 1934, unde au fost reprezentate toate judetele tarii, dar produsele prezentate de judetul Gorj au iesit in evidenta. Ca urmare a acestui succes, regale Carol II i-a conferit ordinul Meritul Cultural cu rang de cavaler, Clasa II-a.
Contactat de Arethia Tătărescu, Constantin Brâncuși a acceptat solicitarea, dar a refuzat plata pentru lucrările sale, pe care le-a donat orașului Târgu-Jiu.
La 7 noiembrie 1937 a fost realizata Sfințirea bisericii Sfinții Apostoli "Petru si Pavel".
Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși, a fost inaugurat la data de 27 octombrie 1938.
(Wikipedia)

 

 

Masa tăcerii

numită de Brâncuși și "Masa apostolilor neamului" și repezintă simbolic masa dinaintea bătăliei la care urmau să participe ostașii români. Scaunele în formă de clepshidră care măsoară simbolic timpul și sunt în număr de 12 simbolizând numărul apostolilor .

  ecaterina-teodoroiu

 

Poarta sărutului

numită de Brâncuși și "Monumentul întregirii neamului", realizat în forma unui arc de triumf în care sărutul are semnificația unirii, iar cei 8 stâlpi reprezintă cele 8 regiuni care au format România Mare.

  ecaterina-teodoroiu

 

Coloana fără sfârșit

numită de Brâncuși "Coloana sacrificiului infinit" dat de eroii români căzuți pentru întregirea neamului.

  ecaterina-teodoroiu
Ulterior, acestor trei elemente li s-a adăogat și "Aleea scaunelor"
Creația lui Brâncuși a dat naștere și altor interpretări ale diferitelor elemente ale ansamblului. Totuși, atât Liga Femeilor din Gorj, condusă de Arethia Tătărescu, cât și Constantin Brâncuși au conceput neechivoc lucrarea ca pe un ansamblul exprimând recunoștiința față de ostașii români căzuți în Primul război mondial.

 

 

  Construirea bisericii Sfinții Apostoli Petru și Pavel  

 

Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel aflată pe axul Căii Eroilor ridicată pe locul unei alte biserici ce data din anul 1777. Construcția fusese începută în anul 1927, însă lucrările fuseseră sistate din lipsă de fonduri. Liga Națională a Femeilor Gorjene, să adune fondurile necesare pentru demararea construcției. Un rol foarte important în acest sens l-a avut Arethia Tătărăscu.
Pe lângă lucrările amintite, Arethia Tătărescu a fost preocupată și de alte epoci din trecutul județului Gorj și a susținut din punct de vedere financiar cercetări privind acest trecut. Astfel, ea a contribuit la cercetarea și descoperirea unor importante rămășițe străvechi în castrul de la Bumbești Jiu și în ruinele din localitatea Telești.
Arethia Tătărescu, împreună cu Gheorghe Tătărescu, s-au ocupat și de construirea unui sanatoriu de boli pulmonare la Suseni – Dobrița a cărui piatră fundamentală a fost pusă în ziua de 02 august 1936, dată la care au fost inaugurate câteva pavilioane ale Spitalului din Târgu Jiu condus de doctorul Nicolae Hasnaș.
Arethia Tătărescu a desfășurat și o activitate susținută, luptând împotriva concubinajului ca factor de degradare a societății. Apropierea războiului a intensificat această acțiune, din considerentul de a da copiilor ce se nășteau în astfel de familii o identitate fără dubii și de a proteja eventualele văduve de război, determinând concubinii să se căsătorească, pentru ca pruncii rezultați în urma relațiilor lor să fie legitimi. În acest scop, Arethia Tătărescu organiza periodic căsătorii colective ale cuplurilor necăsătorite.Sanda Tătărescu-Negroponte,fiica Arethiei Tatarescu, relatează că, în 1939 “la Poiana, într-un loc anume amenajat a fost celebrata căsătoria a nu mai puțin de 1500 de cupluri de diferite vârste, care trăiau în concubinaj, din întreaga zonă și chiar din localități mai îndepărtate.
Au venit vreo 1500 de cupluri. Fratele meu și cu mine nu puteam duce lumânările de grele ce erau. Se instalaseră mese întinse și ceea ce pe mine m-a impresionat a fost că multe femei aveau părul cărunt, dar își puseseră flori de lămâiță și voal pe cap”.
Familia Arethia și Gheorghe Tătărescu au fost nașii multor cupluri care s-au căsătorit, acordându-le daruri consistente, iar celori mai săraci le-au donat și suprafețe de pământ.
După anul 1950 Arethia Tătărescu a avut mult de suferit ajungând să trăiască în condiţii de viaţă precare, întrucât bunurile familiei Tătărescu au fost naţionalizate.
În anul 1968 a decedat şi a fost înmormântată în cavoul familiei alături de soţul său, în cimitirul Belu din Bucureşti. Sanda Maria Negropontes spunea despre mama sa: „Trebuie să vă spun că mama care a trăit în umbra tatălui meu nu a făcut politică nicio zi. Şi ca fapt anecdotic, nu a votat niciodată. Spunea că e indecent să votezi pentru propriul tău soţ. Aşa că ei i-a revenit grija familiei… Era o femeie cu un extraordinar simţ al frumosului.
După primul război mondial s-a instalat în Oltenia în locul natal al tatălui meu, la Poiana-Gorj şi acolo a ştiut să îmbine frumosul cu socialul… Mama a avut de ales între o viaţă mondenă de soţie de prim-ministru şi o viaţă de dăruire pentru ceea ce credea că trebuie să facă. Asta a fost menirea ei. A fost o femeie extraordinară ca mamă, extraordinară ca soţie şi extraordinară aş zice, chiar pentru ţară.
Din tot ceea ce a făcut Aretia Tătărescu am învăţat că nu este suficient să fii bogat, trebuie să fii altruist. Ea a fost cel mai bun exemplu de dăruire, altruism, bunătate, inteligenţă, dar era şi o femeie modestă, căreia îi plăcea să se îmbrace în costum popular. Aretia Tătărescu a fost femeia care a iubit foarte mult judeţul Gorj.

 

 

FIII GORJULUI LIGA CULTURALA, A GORJENILOR DE PRETUTINDENI







Galerie Imagini

Carmen Felicia Sarcina - Prof. Sc Populara de Arta Tg Jiu  - Fiii Gorjului Nicu Mitroiu  - Fiii Gorjului Iulia Chira - Secretar General  Liga Culturala Fiii Gorjului Dumitru Zamfira - Fiii Gorjului Maria Constantin  - Fiii Gorjului ION-COCHINA - Prof. univ. Dr, ASE Bucuresti  - Fiii Gorjului Vasile-Brancusi  - Fiii Gorjului Stefan Constantin - Handbalist de renume al clubului MASSY PARIS  - Fiii Gorjului Ana Stefan Paris  - director al Radio Fiii Gorjului Paris  - Fiii Gorjului ion dragan  - Fiii Gorjului Maria Beatrice Bandoiu  - Fiii Gorjului Maria Beatrice Bandoiu  - Fiii Gorjului Maria Beatrice Bandoiu  - Fiii Gorjului Emilia Dragotoiu Nanu  - Fiii Gorjului Gabriel-Gorjanu gheorghe-porumbel Roxana-Croitoru NICOLETA-LATARETU marian-medregoniu-gorj claudia-torop-gorj Olguta Berbec Fiii Gorjulu ALEXANDRU DUMITRASCU Ovidiu-Popescu-Gorj Actrita Romano-Canadiana Claudia Motea Maria Constantin  - Fiii Gorjului GHEORGHE LUCA SI MARIA SPINU INTERPRETI Fiii Gorjului Maria Constantin  - Fiii Gorjului Dana Branzei  - Fiii Gorjului Teodor Florentin Isaru - Regizor muzical la Electrecord, Redactor, regizor, documentarist muzical la Romanian Radio Broadcasting Company Crina Linta  - Fiii Gorjului

Progame & proiecte

In fiecare an noi avem întâlnire la Tg-Jiu la începutul lunii iunie în care sărbătorim Revoluţia lui Tudor Vladimirescu. Nu există an în care să nu mergem pe Câmpia Soarelui la Padeş. Acolo se ţine un concert artistic, se depun coroane de flori .




revista culturala fiii gorjului

Contact

Biroul executiv al Ligii are în componenţă alături de Preşedintele Ligii , Secretar General  şi  Vicepreşedinţii, conducători ai comisiilor speciale, Departament cu probleme culturale, Domeniu social , Organizaţia de tineret.

AddressCalea Plevnei 139,
Sector 1, Bucuresti

Telefon:+40 21 312 59 07

Click Facebook Cont

Click Facebook Page

E-mail: Fiii Gorjului


asti automation



revista culturala fiii gorjului



logo cj gorj
Radio CONSENS Romania, un post de radio ce difuzeaza muzica populara din toate zonele, muzica de petrecere si uneori muzica straina. Asculta live Radio Consens - cea mai frumoasa muzica populara de la Maria Tanase si pana azi !  ansamblu doina gorjului


Radio Fiii Gorjului     Editura Fiii Gorjului   Revista Culturala Fiii Gorjului


  PERSONALITATI SACRE ALE CULTURII, CREATIEI, MUZICII POPULARE
Emilia Bubulac
 

INFORMATII UTILE

Despre
Termeni si conditii
Confidentialitate
Intrebari frecvente
Arhiva

DOMENII & PERSONALITATI

Literatura
Poezie
Dorel Cosma - IGF
Cosmin Popescu - CJ Gorj
Traditii

PARTENERI

Asti Automation.
World Folklore Union IGF
Asotiatia Nationala de Folclor
Radio "Fiii Gorjului"
Ziar Consens

PORTOFOLIU ARTISTIC

Ans. Maria Lataretu
Doina Gorjului
Dumitru Zamfira
Emilia Bubulac
Sc. Populare de Arta


fiii gorjului
~ Aceasta este o platforma a Ligii Culturale "Fiii Gorjului", in care, evenimentele din viata Dvs, a gorjenilor, sunt pe primul loc ! ~

Radio Consens Romania


FIII GORJULUI LIGA CULTURALA, A GORJENILOR DE PRETUTINDENI


Copyright © Fiii Gorjului.Ro © ~ Toate drepturile rezervate ~ ©

Profesional Admin by Ziar Consens




  Institutii culturale Gorjene  
Biblioteca Judeteana Gorj   Doina-Gorjului-cjg   muzeu-judetean-gorj   scoala-populara-de-arta


logo cj gorj
cosmin popescu, Presedinte C.J.Gorj Romania




Cosmin
Popescu
Presedinte
C.J.Gorj
flag romania


Romania
Harta Judetului Gorj by Fiii Gorjului Click - Harta Judetului Gorj







Ziar Consens   Asti Automation   CONSENS TV   Radio Fiii Gorjului   Radio Consens Romania       Asti Automation - Excellent Solution For Your Business - Over 25 years of experience in industrial automation! - Peste 25 de ani de experiență în domeniul automatizărilor industriale! - Romanian Robotics Hi-Tech Solutions

IP-ul Dvs. este _

  FIII GORJULUI LIGA CULTURALA, A GORJENILOR DE PRETUTINDENI